Povesti in scris si imagini

Charles Segal si puterea motivatiei – De la epoca persecutiei la titlu in Cartea Recordurilor

Want create site? Find Free WordPress Themes and plugins.

La varsta in care majoritatea se pensioneaza, pianistul Charles Segal este mai inspirat ca oricand. Plin de entuziasm si pofta de viata, acesta traieste la cei 88 de ani ai sai ca la varsta de 30 de ani.

Castigator a premiului Grammy in Africa de Sud si compozitor apeste 10 000 de compozitii individuale de pian, colaboratort cu nume mari precum Tony Bennet, Marilyn Monroe si Frank Sinatra – Charles, a ajuns departe de micul oras lituanian in care s- a nascut la sfarsitul anilor 1920 .

Cu o viata atat de reusita, multi se intreaba ce evenimente au dus la impactul sau extraordinar in industria muzicala, inclusiv realizarea sa finala de a deveni cel mai cunoscut pianist din lume.

Calatoria lui a inceput cand a fost fortat sa fuga din tara de origine ca si copil impreuna cu mama sa, Riva si fratele Louis, pentru a evita teroarea bolsevicilor rusi si amenintarea iminenta a nazismului. Pentru a-si proteja familia, Riva a optat sa emigreze in Pretoria, Africa de Sud, acolo unde locuia sora ei. Pana sa ajunga acolo insa, a trebuit sa infrunte natiuni cu centuri naziste, cum ar fi Polonia si Germania, timp in care, Charles primea prima lectie de pian asezat in poala unui pianist care se afla si el pe acolo.

Sunetul pianului si clapele alb-negre l- au fascinat si l- au incurajat sa cante in fiecare zi pana la a ajuns la destinatie, castigand pseudonimul „Pinta Musica”(Boala muzicii) de la pasagerii de acolo.

Viata in Pretoria nu i- a adus situatii bune pe care le visa, ba chiar a fost nevoit sa renunte si el si fratele sau, la scoala din cauza faptului ca erau marginalizati de catre ceilalti copii.

Obsesia pentru muzica l- a facut sa- si perfectioneze stilul alaturi de mama sa, experta in muzica la mandolina, iar mai tarziu, in adolescenta, avea sa atraga toata atentia fetelor cu talentul sau.

Din fericire, Charles avea un var in Africa de Sud care detinea o scoala de muzica si era mai mult decat incantat sa- si  dezvolte talentul.

In cele din urma, a obtinut diplome de performanta muzicala si a inceput sa predea lectii de pian. Venise sa stapaneasca muzica clasica pe care i- o predase o multime de profesori, dar se trezise ceva mai mult in stilul sau. Astfel, a inceput sa-si compuna propriile melodii, iar multitudinea de culturi muzicale de care a avut parte si bataile ritmice africane i- au influentat  ulterior stilul sau artistic unic.

Charles a continuat sa cante in mod regulat, iar anii 1953-1986 au marcat varful – a facut inregistrari, a aparut pe emisiuni radio si a fost prezentat in Statele Unite ale Americii la Televiziunea Maestru Suprem.

De-a lungul timpului, talentul si pasiunea sa de creatie i-au oferit o serie de oportunitati care ar fi fost dincolo de visurile muzicianului mediu.

A facut 50 de inregistrari de lunga durata pentru Compania de Televiziune din Africa de Sud (SABC) si a fost frecvent invitat de retea sa joace pentru mai multe productii. A mai scris cateva melodii pe care le-a dedicat tarii sale adoptate, printre acestea s-au numarat titluri ca Africa, Kwela, Kwela, Sy Kom Van Van Kommetjie, Kalkoenkie si Hy-Ba-Rie-Bab.

Unul dintre cele mai importante momente ale carierei lui Charles a venit in 1973, cand cantecul sau „Copii mei, sotia mea” (co-scris cu Arthur Roos) a fost votat publicului „Piesa anului” de catre publicul din Africa de Sud.

Prezentat cu premiul SARI (echivalentul unui premiu Grammy) de catre dr. Christiaan Barnard, un renumit chirurg care a efectuat primul transplant de inima din lume, a primit acum una dintre cele mai onorabile premii ale muzicii la varsta de 44 de ani. Dar Charles nu s- a limitat la acest preciu, ci a continuat sa- si duca potentialul muzical pe cele mai inalte culmi.

La zeci de ani mai tarziu, dupa ce a practicat trei ore pe zi timp de trei sferturi de secol, profesionistul a avut peste 15.000 de piese inregistrate, a debutat la sute de concerte si a devenit pianist rezident la saloanele Oscars, Emmys si Globul de Aur; infrumusetand scena de la Hollywood.

Dar muzicianul a fost determinat ca mostenirea operei sale sa se ridice la ceva mai mare – fapt pentru care, in anul 2016 el a solicitat un titlu Guinness World Records( Titlu in Cartea Recordurilor), avand ca scop sa devina cel mai mare pianist inregistrat in istorie, fapt ce s- a si intamplat la varsta de 88 de ani. Din pacate, bucuria nu a putut fi prea mare din partea pianistului din cauza vestii primite in paralel ce il instiinta ca se afla in stadiul patru de cancer.

Efectele acestei boli se fac simtite in aceasta perioada, dar Charles continua sa imbratiseze muzica, ca pe un pansament impotriva durerii.

 

 

 

sursa text so foto: guinnessworldrecords.com

sursa video: youtube.com

 

 

Did you find apk for android? You can find new Free Android Games and apps.

Tags:
Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *