Calator in Neamtutil

Cum a ajutat Mica Unire la modernizarea României? Reformele lui Cuza

La 5 ianuarie 1859 Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 şi al Ţării Româneşti. Aceste alegeri, apropierile culturale şi economice dintre Moldova şi Ţara Românească, precum şi deznodământul războiului Crimeii au creat un context favorabil pentru înfăptuirea unirii celor două principate.

Alexandru Ioan Cuza s-a dovedit a fi ,,om nou la legi noi”, el a dus o susținută activitate politică și diplomatic pentru formarea statului unitar roman și modernizarea acestuia. A iniţiat o serie de reforme interne, precum reforma agrară, reforma învăţământului și cea electorală. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi a fost terminată în 1860 şi este prima instituţie de învăţământ superior din ţară.

Patru ani mai târziu, a fost terminată şi cea de-a doua, respective Universitatea din Bucureşti. Domnitorul  român a dorit o apropiere faţă de nivelul de dezvoltare al ţărilor occidentale. Arhivele statului s-au centralizat în Bucureşti. Poşta Română şi-a deschis sedii în întreaga ţară, fiind înfiinţată şi o direcţie centrală a poştelor.

În domeniul sanitar au fost de asemenea, reforme de centralizare a instituţiilor sanitare de pe cuprinsul României. Tot atunci au apărut şi primele comisii moderne de statistic şi evidență a populaţiei, centralizându-se într-o bază comună de date toate informaţiile cetăţeneşti.

La Bucureşti va fi înfiinţată şi ŞcoalaNaţională de Arte Frumoase, sub conducerea lui Theodor Aman. De asemenea,va fi inaugurată o şcoală de medicină veterinară, se va înfiinţa şi Şcoala Superioară de Ştiinţe şi Şcoala Superioară de Litere.

Cu ajutorul acestor noi instituţii de învăţământ, se va trece de la ortografia chirilică la cea latină. Nu a existat nici un domeniu de activitate în care domnitorul Alexandru Ioan Cuza să nu promoveze asemenea măsuri reformatoare, modernizatoare. Cei șapte ani de domnie au constituit edificiul pe care s-a clădit statul român modern.

Cu toate acestea,  au apărut nemulțumiri împotriva domniei lui Cuza. În 1866, „monstruoasa coaliţie“ format mai ales, din marii latifundiari şi oameni de afaceri, având  cu sprijinul unei părţi a armatei, îl obligă pe acesta, să abdice pe data 11februarie. La înmormțntarea lui Cuza, Mihail Kogălniceanu spunea că ,, nu greşelile lui l-au răsturnat, ci faptele lui mari”.

Cuza și-a petrecut restul vieţii în exil, în oraşe precum Paris, Viena şi Florenţa. Şi-a dorit să revină în ţară, însă Carol considera că nu este oportun, din cauza situaţiei politice din acel moment.

Alexandru Ioan Cuza a murit la vârsta de 53 de ani, din cauza unui anevrism, departe de ţara noastră, la Heidelberg în Germania.

Tags:
Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *